Long time no see

De luni bune nu am mai intrat sa mai scriu aici. Intre timp multe s-au schimbat.M-am mutat in Spania, la parintii mei si iubiidubii al meu in Germania la munca….Si ca sa fiu in ton cu declaratiile unui asa zis „domn” de la noi din tara, am parasit Romania ca sa nu fiu inclusa in categoria „golani” care cresc fara parinti in tara….

Incerc sa ma acomodez si sper ca in curand sa imi gasesc si un job. Imi e greu sa ma acomodez departe de al meu. Dar nevoile vietii ne indruma spre asemenea alegeri. Sper din suflet ca acest pas mare sa ne ajute sa ne implinim visul de a face nunta mult dorita , casa noastra si cadoul perfect un bebilica mic si bolfos 🙂

Prin urmare, de caum ne vom „vedea” mai des pe aici.

Kiss ya,

Lady R

Anunțuri

Aruncarea cu privirea

Buna dragilor/dragelor!

De curand mi-am facut un blog unde am postat poze cu bijuteriile handmade pe care le-am facut cu drag.

Va invit sa aruncati o privire macar, sa va inscrieti pentru a putea vedea noile aparitii si daca va place ceva, sa cumparati!

Va multumesc! Kisses, Lady R.

Suflet sau frumuseţe….?

Un soldat, inainte de a pleca pe front, s-a dus la biblioteca si a cerut o carte. Era o carte de poezii. A citit cartea care a avut un impact foarte mare asupra sa. Dar ce l-a impresionat mai mult decat cartea erau comentariile pe care cineva le scrisese pe marginile paginilor. Cartea fusese donata bibliotecii de catre persoana care scrisese comentariile. Asa ca numele si adresa ei erau scrise pe carte.


Plecat pe front, a decis sa-i scrie acestei doamne. I-a spus cat de mult l-a impresionat cartea si ce impact au avut comentariile pe care ea le scrisese pe marginile cartii. Si ea i-a scris inapoi. Asa au inceput sa corespondeze si, cu cat isi scriau, relatia lor devenea din ce in ce mai puternica. Intr-una din scrisori, el i-a scris si a rugat-o sa-i trimita o fotografie. Ea i-a spus ca daca se simte apropiat de ea si daca dragostea lui este adevarata, nu va conta cum arata. Asa ca nu i-a trimis nicio fotografie. Cand s-a terminat razboiul si el s-a intors in SUA si-au dat intalnire in New York, in Grand Central Station. Ca sa se recunoasca, ea l-a rugat sa tina cartea in mana, iar ea va avea un trandafir rosu.

Asa ca in acea zi, intr-un loc imens, un soldat venit de pe front, cu o carte in mana cauta o femeie cu un trandafir rosu in mana. Va dati seama ce asteptari avea? Era pe punctul de a-si gasi sufletul pereche, femeia pe care o iubea dar pe care nu o vazuse niciodata. Asteptand, a vazut o fata superba, imbracata intr-o rochie verde, care-l privea atent. Ea s-a indreptat catre el si era minunata. Era dincolo de orice imaginatie. Iar el s-a uitat si a vazut ca ea nu avea nici un trandafir. Mai in spate s-a oprit o doamna mai in varsta. Avea un trandafir rosu in mana. Va puteti imagina? Tanara superba si doamna care nu arata foarte bine, dar cu un trandafir in mana. Si nu era frumoasa, chiar destul de uratica si imbatranita.

Voi ce ati fi ales? Persoanei cu trandafirul ii stia sufletul de care se indragostise. Asa ca s-a indreptat spre doamna mai in varsta cu trandafirul rosu, in timp ce tanara frumoasa s-a oprit la cativa pasi de el, l-a privit si l-a intrebat: „Vii cu mine soldat?” Inima lui era sfasiata. Decizii. Alegeri. S-a gandit un minut. In acest timp tanara se indeparta de el. Lucrurile corecte l-au determinat sa aleaga: si-a continuat drumul catre femeia mai in varsta care tinea trandafirul in mana, s-a apropiat de ea si i-a zis: „Buna ziua! Ma bucur mult sa te intalnesc in sfarsit!” – si a invitat-o la cina.

Aceasta i-a raspuns: „Soldatule, nu stiu ce se intampla aici, dar tanara imbracata in verde care tocmai a trecut pe langa tine, m-a rugat sa tin in mana acest trandafir si daca vei veni la mine, sa-ti transmit ca te asteapta la restaurantul din colt.

img_245_1366716616_en

Secţia pediatrie Călăraşi!!!

Secţia de pediatrie Călărăşi! În timp ce parlamentarii se războiesc pe la tv, zeci de copilaşi care îşi caută sănătatea la spital , mai rău se îmbolnăvesc acolo! Ca-n vorba din popor: ţara arde şi baba se piaptănă!
„Dragi” parlamentari ştim că domniile voastre nu calcă şi nu o să calce vreodată prin aceste spitale, dar o minimă decenţă meritam şi noi aştia din clasa prostimii…noi cei care nu visăm măcar să ajungem vreodata la clinici particulare la care dvs aveţi acces.

În fiecare luna plătim la sănătate timp de zeci de ani…acces la medicamente compensate avem din ce în ce  mai greu, analize gratuite canci (zero), condiţii în spitale =vise. În schimb ne implementaţi acele carduri de sănătate – marea majoritate din noi tot nu ştim ce e de facut cu ele-, în loc să investiţi în aceste locuri care fac parte dintr-un scenariu de groază! Doar că scenariul e cât se poate de real şi e trăit de nişte suflete nevinovate şi de mamele şi familiile lor care caută ajutor .

E frumos aşa „domnilor”?
994111_680779332032441_1122427364498694939_n

10354743_680780268699014_982496675255042473_n

10404202_680779188699122_3259533652680527360_n

10426724_680779875365720_1997104411914471393_n

10931509_680780432032331_3355896391336594574_n

10945753_680779082032466_5424036380568868317_n